Ziua Mondială fără Tutun 2015
Analiza de situaţieStadiul politicilor împotriva comerţului ilicit cu tutun în 2015
Negoescu, C. Bălan, D. Niţulescu, M. Bănăţeanu
Sumar
1. Preambul
2. Tabloul actual al fumatului în lume şi în Europa
3. Tabloul actual al fumatului în România
4. Actualităţi privind prevenţia şi renunţarea la fumat
5. Consumul şi piaţa ţigaretelor “ilicite” în UE
6. Consumul de ţigarete “ilicite” în România
7. Concluzii
8. Bibliografie
1. Preambul
În fiecare an OMS şi partenerii săi celebrează pe 31 mai Ziua Mondială Fără Tutun (WNTD), pledând pentru politici eficiente de reducere a consumului de tutun.
Cu ocazia WNTD 2015, statele-părţi FCTC, inclusiv România, sunt chemate să întărească colaborarea pentru îngrădirea şi eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun. Astfel, conform Articolul 15 din Convenţia-cadru OMS pentru controlul tutunului (FCTC): “Părţile admit că eliminarea tuturor formelor de comerţ ilicit cu produse ce conţin tutun, inclusiv contrabanda, producerea ilegală şi contrafacerea, precum şi dezvoltarea & implementarea unei legislaţii naţionale în acest domeniu în completarea acordurilor subregionale, regionale şi globale reprezintă componente esenţiale în controlul tutunului”[1].
La nivel mondial, comerţul ilicit cu produse din tutun constituie o ameninţare majoră pentru sănătatea publică şi alimentează corupția ce subminează instituţiile statului, dezvoltarea economică, morala politică [2]. Derulată sub sloganul “Atenţie la tutunul netimbrat: vă pândeşte complicitatea la contrabandă!”şi având temă actualizarea politicilor globale, regionale şi naţionale împotriva comerţului ilicit cu tutun, WNTD 2015 are ca scop intreprinderea de noi paşi împotriva comerțului ilicit cu tutun, incluzând conştientizarea publică privind contrabanda, contrafacerea & manufacturarea clandestină.
Trebuie menţionat că reprimarea tutunului „ilicit” nu trebuie interpretată în nici un caz ca o recomandare a celui „licit”. Licit sau ilicit, tutunul este la scadenţă mortal, cu o primă de periculozitate, desigur, pentru cel necontrolat, de contrabandă. Atitudinea corectă, din punctele de vedere etic, medical (individual) sau al sănătăţii publice (colective) este: fără tutun de orice fel.
2. Tabloul actual al fumatului în lume şi în Europa
Fumatul continuă să reprezinte o endemie globală. Aproape 80% din miliardul de fumători actual trăiesc în țările cu venituri mici și medii.
Anual circa 6 milioane de oameni îşi pierd viaţa din cauza fumatului. Peste 5 milioane din aceste decese sunt rezultatul consumului direct de tutun, iar peste 600 000 sunt atrase de fumatul pasiv. Lipsa unor măsuri urgente ar putea ridica numărul deceselor anuale la peste 8 milioane până în 2030.
Numai 1 miliard de persoane (16 % din populaţia lumii) sunt protejate de legi cuprinzătoare antifumat la nivel naţional.
Combaterea fumatului pasiv impus nefumătorilor îmbracă o certă semnificaţie etică. La adulți, fumatul pasiv provoacă boli cardiovasculare și respiratorii grave, boli coronariene și cancer pulmonar. La gravide, atrage greutatea mică la naştere a fătului, iar la sugari poate provoca moarte subită. Peste 40% din copii au cel puțin un părinte fumător, iar aproape jumătate dintre copii respiră regulat aer poluat de tutun în locurile publice; în 2004 28% din decesele atribuite fumatului pasiv se înregistrau la copii [3].
*
Regiunea Euro-OMS înregistrează actualmente printre cele mai mari procente de decese atribuite tutunului: 16% din totalul deceselor la adulţii ≥ 30 ani sunt cauzate de tutun. Pentru comparaţie, în regiunile OMS Africa şi Mediterana 3% respectiv 7% dintre decese sunt atribuite tutunului, în timp ce media globală este de 12% [4].
În Regiunea Euro-OMS, aproximativ 41% bărbați fumează. Ponderea în rândul femeilor este de 22%, sensibil mai mare comparativ cu Regiunile Africa, Asia și Orientul Mijlociu (3-5%).
Prevalenţele fumatului la adulţii europeni de gen masculin sau feminin sunt aproape egale în țări precum Austria, Danemarca, Irlanda, Olanda, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii, în timp ce în Suedia și Norvegia prevalenţa fumatului zilnic este mai mare la femei. Pe aceaşi linie, mai multe fete decât băieți fumează în Bulgaria, Croația, Polonia și Slovenia [4].
Față de 2005, în 2009 Regiunea Euro-OMS a înregistrat o scădere a prevalenței fumătorilor atât în rândul bărbaților - de la 44,9 la 41%, cât și în rândul femeilor - de la 25 la 21%. Îmbucurător, ponderea fumătorilor de ambele genuri ≥ 15 ani a scăzut de la 35,3 la 31,5%.
În context global, Regiunea Euro-OMS are prevalențe dintre cele mai ridicate ale fumatului atât în rândul băieților cat și, mai ales, al fetelor [5].
3. Tabloul actual al fumatului în România
OMS estima că circa 31% din populaţia României fuma în mod curent în 2010 (aproximativ 5 773 800 persoane), iar studiul GATS 2011 documenta o prevalenţă de 26,7 % a celor ce fumau zilnic. OMS apreciază că în 2025 încă va fuma circa 23% din populaţia României (aproximativ 4 055 400 persoane), cu condiţia, nota bene, ca eforturile privind controlul asupra tutunului să nu slăbească.
În 2010, aproximativ 41% dintre români şi aproximativ 22% dintre românce fumau, previziunea OMS pentru 2025 fiind de circa 29% pentru bărbaţi şi 18% pentru femei. În 2010, rata cea mai ridicată de fumători se înregistra în grupul de vârstă 25-39 ani, atât la bărbaţi cât şi la femei [6].
În dinamica primului deceniu 2000, numărul persoanelor ce fumau curent a scăzut îmbucurător de la 6,99 mil subiecţi în 2000 la 5,77 mil în 2010. La orizontul 2025 OMS estimează continuarea scăderii până la circa 4,05 mil subiecţi. În privinţa fumatului zilnic, cifrele sunt 5,92 mil fumători în 2000 şi 4,89 mil în 2010. În următoarea decadă se estimează continuarea scăderii până la circa 3,39 mil în 2025. Pe grupe de vârstă, datele arată o scădere semnificativă a prevalenţei fumatului zilnic în rândul populației în 2010 față de 2000. Tendința este scăderea fumatului la toate grupele de vârstă în perspectiva 2025 [6].
4. Actualităţi privind prevenţia şi renunţarea la fumat
Taxarea contribuie la prevenirea/descurajarea fumatului.
În toate ţările, taxele sporite sunt mecanismul cel mai eficient de a reduce consumul de tutun, în special în rândul tinerilor şi săracilor. O suprataxare care majorează preţurile cu 10% scade consumul cu aproximativ 4% în țările cu venituri ridicate şi cu aproximativ 5% în țările cu venituri mici şi medii.
Numai 32 țări, mai puțin de 8% din populația lumii, beneficiază de taxarea tutunului mai mare de 75% din prețul de vânzare cu amănuntul. Veniturile fiscale din tutun sunt în medie de 175 ori mai mari decât investițiile pentru controlul tutunului [7].
Pentru a renunța, fumătorii au nevoie de informare-consiliere-ajutor medical.
Cei mai mulți dintre fumătorii informaţi devin conştienți de pericolele tutunului şi doresc să renunțe. Consilierea și medicamentaţia specifice sunt metode care sporesc şansele lor de reuşită.
Deşi informarea şi-a epuizat impactul în Europa, situaţia poate fi diferită în restul lumii. Astfel în uriaşul bazin de potenţiali fumători al Chinei, doar 38% dintre fumători cunoşteau în 2009 relația dintre fumat și boala coronariană şi doar 27% ştiau că fumatul predispune la accident vascular cerebral.
În sfârşit, serviciile naționale de renunțare la fumat, cu acoperirea completă sau parțială a costurilor specifice, sunt disponibile în numai 21 țări - reprezentând 15% din populația lumii. Într-un sfert din țările cu venituri mici nu există asistență privind renunțarea la fumat.
Monitorizarea fumatului este crucială.
Numai monitorizarea strictă privind amploarea și caracterul epidemiei de tutun poate fundamenta politici optime de contracarare. Doar 1 din 4 țări, reprezentând puţin peste 30% din populația lumii, monitorizează consecvent consumul de tutun prin sondaje pe eşantioane reprezentative la nivel naţional, repetate la cel mult 5 ani [7].
5. Consumul şi piaţa ţigaretelor “ilicite” în UE
Sumarul studiului KPMG, arăta că în 2013 totalul pierderilor fiscale cauzate de comerţul ilicit de ţigarete a fost de 10,9 mld. Euro.
Astfel consumul de illicit whites* a crescut cu 15%, de la 17,1 mld. ţigarete în 2012 la 19,6 mld. în 2013. În acelaşi interval volumul ţigaretelor de altă provenienţă ilegală a scăzut cu 9,8%, de la 48,6 mld. la 39 mld.Volumul comerţului ilegal cu ţigarete în UE a înregistrat o creştere de la 8,4% în 2007 la 10,5% în 2013 [8].
În detaliu, circa 10 % dintre ţigările consumate în UE erau procurate “pe sub mână”, dintre care 33% erau illicit whites* - fabricate afară sub branduri renumite şi vândute pe piaţa neagră la preţuri “fără egal”. De exemplu, illicit whites produse în ţări non-UE sunt introduse prin contrabandă în Marea Britanie, unde sunt vândute la un preţ de stradă de 2,5 - 3 Lire/pachet - faţă de preţul mediu legal de circa 6 Lire (cf. Tobacco Manufacturers' Association).
* În acest text: illicit whites se referă la țigaretele de brand fabricate legal undeva, dar cu scopul expres de a fi livrate și vândute ilegal într-o altă țară, fără taxarea legală; contrabanda: la țigaretele originale (de brand) fabricate legal în străinătate, dar valorificate în afara circuitului oficial principal, adică trecute fraudulos frontiera şi vândute pe piața internă fără taxarea legală; însfârşit, contrafacerea, la țigaretele fabricate ilegal în țară sau străinătate, adică purtând etichete de brand fără autorizația posesorilor mărcii și vândute sub acoperirea ambalajelor frauduloase pe piața internă, fără taxarea legală.
În timp ce numărul de illicit whites consumate a crescut cu 15% față de 2012, comerțul ilegal de țigărete în UE s-a stabilizat în general, fiind în uşoară scădere de la nivelul record de 11,1% în 2012 la 10,5% în 2013.
Cele mai înalte niveluri ale comerţului ilegal cu tutun se înregistrau în Letonia (28,8%), Lituania (27,1%), Irlanda (21,1%), Estonia (18,6%) și Bulgaria (18,2%). Volumele cele mai mari de țigarete “ilegale” reveneau Germaniei și Franței, cu 11,3 respectiv 9,6 miliarde țigarete, urmate de Polonia și Grecia, unde illicit whites reprezentau 9,1% și respectiv 12,2% din consum. În schimb, prevalența tutunului de contrabandă în 2013 - care exclude “illicit whites” şi ţigaretele contrafăcute - a scăzut semnificativ cu 26,7% faţă de 2006 către 35,6 miliarde de unităţi [9].
Ponderea illicit whites a cunoscut o schimbare semnificativă în favoarea producţiei şi cererii, înregistrând o creştere continuă de la 4,7% în 2007 la aproape 40% din totalul ilicit în 2013 [10].
Harta europeană a consumului de ţigarete “ilicite” arată o scară cu capetele: minim de 0-4% - Italia, Cehia, Portugalia şi maxim > 20% - Lituania, Letonia, Irlanda. România se plasa la 10-14% - nivel mediu UE.
In 2013 cele mai mari creşteri faţă de 2012 ale consumului de ţigarete “ilicite” se înregistrau în Grecia +4,4 % şi Ungaria +3,9 %, iar cele mai mari descreşteri în UK -6,9 % şi Italia -3,8 %. Per total, piaţa ilegală s-a restrâns în 2013, ceea ce reflectă, se speră, impactul prevederilor FCTC şi ale Protocolului adiţional reprimând comerţul ilicit [11].
În privinţa fluxurilor de illicit whites, principale trasee sunt din Grecia către Franţa şi Spania, din Belarus către Polonia şi Lituania, din Kaliningrad-Rusia către Germania şi Polonia, din Gibraltar-UK către Spania. Polonia, Germania, Bulgaria, Grecia şi Spania raportează cele mai mari volume de illicit whites [12].
6. Consumul de ţigarete “ilicite” în România
În România 2007-2013, faţă de un consum de ţigarete “licite” relativ stabil începând cu 2010, volumul vânzărilor de ţigarete contrafăcute sau de contrabandă (C&C) a scăzut brusc în 2011 rămânând în continuare relativ stabil [13].
Consumul total de ţigarete “licite” a scăzut în 2010 şi a rămas în continuare relativ stabil.
În 2013 din consumul total, 87,7% erau legal produse în ţară – LDC (legal domestic consumption), 1,4% erau importate legal la frontieră – ND(L) (non-domestic, legal), iar 10,9% erau contrafăcute sau de contrabandă.
Putem specula rezonabil că, în timp ce fabricanţii legali de ţigarete au redus prompt producţia odată cu curba de sacrificiu aplicată salariilor în 2010, publicul de fumători s-a orientat în prima etapă (2010) către ţigaretele “ilicite” - semnificativ mai ieftine, pentru ca în cele din urmă impactul reducerilor salariale să afecteze şi piaţa ilicită.
În privinţa importului de ţigarete, intrările în România au crescut în 2013 cu 13% faţă de 2012, în principal pe seama illicit whites cu etichetare duty free. Diferenţele de preţuri între România şi vecinii săi non-UE sunt substanţiale, în virtutea pieţelor mai ieftine din Moldova, Ucraina şi Serbia – sursele principle ale ţigaretelor introduse în România. Ucraina este sursa majoră de ţigarete contrafăcute afară, cu aproape 90 % din total [13].
*
La 25 septembrie 2014, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a semnat un Protocol de colaborare cu fiecare dintre marile companii din industria tutunului rezidente in Romania: British American Tobacco - BAT, Japan Tobacco International - JTI şi Philip Morris International - PMI, în vederea combaterii comerţului ilegal cu ţigarete. Vicepreşedintele ANAF si coordonatorul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi al Direcţiei Generale a Vămilor, arată că: „În lupta cu comerţul ilicit, autorităţile şi contribuabilii trebuie să lucreze împreună pentru a răspunde ameninţărilor şi a asigura un mediu economic sănătos. Documentele semnate astăzi deschid o nouă perspectivă a dezvoltării cooperării cu marii producători de ţigarete, în beneficiul cetăţenilor. Comercianţii legali vor plăti mai mult statului, dacă vânzările lor sunt mai puţin afectate de comerţul ilegal cu produse din tutun”. Pe partea industriei, PMI se angaja la furnizarea de expertize tehnice şi training de specialitate pentru identificarea produselor contrafăcute, JTI contribuise deja în 2010 – 2013 cu instruirea a 28 echipe canine pentru depistarea ţigaretelor ascunse; însfarsit BAT îşi reitera solidaritatea cu anti-frauda în domeniu, amintind că industria tutunului reprezenta al 2–lea cel mai mare contribuitor la bugetul de stat dupa petrolişti, iar un singur procent recuperat de comerţul legal în dauna contrabandei însemna un plus de 40 milioane EUR la buget [14]. Reamintim aici că sursele OMS şi FCTC recomanda prudenţă în privinţa elanurilor anti-contrabandă declarate de industria tutunului. Ambiguitatea provine din faptul ca pierderile fabricanților în urma concurenței ilicite sunt (supra)compensate prin menţinerea sau lărgirea pieții grație tutunului ilegal ieftin.
*
Medicii români implicaţi în combaterea fumatului subliniază la rândul lor că antidotul cel mai sigur împotriva pieţei ilegale este restrângerea cererii de tutun prin prevenirea începerii fumatului la tineret şi renunţarea la fumat. În context, programul MS „Stop fumat” continuă şi în 2015, deşi creşterea alocaţiilor bugetare este încă plăpândă. Reamimtim că „Stop fumat”, instrumentat de Institutul Nasta, oferă celor veritabil interesaţi susţinere psiho-medicală şi medicamentoasă gratuită pentru lăsarea de fumat (tel verde: 0800 87 86 73) [15].
7. Concluzii
În 2013 circa10 % dintre ţigaretele consumate în UE erau procurate “pe sub mână”, dintre care 33% au fost illicit whites. Guvernele UE au pierdut astfel aproximativ 10,9 miliarde €.
Pe ansamblu UE piaţa ilegală s-a restrâns în 2013 faţă de 2012, ceea ce reflectă, se speră, impactul prevederilor FCTC şi ale Protocoalelor adiţionale reprimând comerţul ilicit.
În contextul UE, România raporta în 2013 un consum de ţigarete “ilicite” de 10-14% plasat la un euro-nivel mediu. Faţă de un consum de ţigarete “licite” relativ stabil începând cu 2010, volumul românesc de ţigarete de contrabandă & contrafăcute a scăzut brusc în 2011 sub impactul crizei economice, rămânând în continuare relativ stabil în jurul a 11% din consumul total, nivel ce susţine necesitatea păstrării/sporirii vigilenţei organelor abilitate prin lege, în conformitate cu obligaţiile României ca parte FCTC.
Intrările de ţigarete în România au crescut în 2013 cu 13% faţă de 2012, în principal pe seama illicit whites cu etichetare duty free. Ucraina era sursa majoră de ţigarete contrafăcute afară, cu aproape 90 % din total.
*
WNTD 2015 ţinteşte sensibilizarea populaţiei, în privința riscurilor în planul legii şi al sănătăţii personale şi publice, atrase de accesibilitatea mai mare a tutunului clandestin.
Comerţul ilicit de tutun influenţează advers prevenţia şi renunţarea la fumat. Tentaţia exercitată asupra tineretului de ţigaretele “ilicite” ieftine sporeşte cohortele de adolescenţi atrase în fiecare an între fumători. Renunţarea la fumat îşi pierde, din cauza ţigaretelor ieftine, una dintre motivaţiile principale. Promotorii sănătăţii pot fi siguri că orice propagandă împotriva tutunului ilicit potenţează eforturile lor de a reduce fumatul în populaţia tânără şi în populaţia generală.
8. Bibliografie
[1]. Vers. ofic. RO a FCTC:
[2]. Site-ul oficial OMS-WNTD 2015:
[3]. Site-ul oficial OMS-WNTD:
[4]. Site-ul oficial OMS:
[5]. *** WHO global report on trends in prevalence of tobacco smoking 2015:
[6]. Site-ul Philip Morris International (1):
[7]. Site-ul Phillip Morris International (2):
[8]. Site-ul Phillip Morris International (3):
[9]. Site-ul Phillip Morris International (4):
[10]. Site-ul Phillip Morris International (5):
[11]. *** Project Sun Report 2013:
[12]. *** Protocol între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi marile companii din industria tutunului, pentru combaterea pieţei negre. Comunicat de presă:
[14]. Ciobanu M. - Comunicare personală, aprilie 2015
Material grafic
Pliant - Fumat sau sănătate? – Alege sănătatea!
Broșură – Sănătate fără tutun
Material realizat de Biroul Promovarea Sănătăţii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Bihor.